eGovernment - între modă şi necesitate

Gândurile de mai jos au fost exprimate în 2001. Mai multe dintre ele îşi păstrează actualitatea în 2007

Programe de eGovernment sunt lansate cu multă publicitate în special în Europa şi Asia. Mai pragmatici şi mai sus pe scara tehnologiilor avansate americanii vorbesc mai puţin şi fac mai mult. Prin aplicaţii eGovernment cetăţenii, firmele şi organizaţiile, instituţii ale statului obţin informaţii şi gradat fac din ce în ce mai multe tranzacţii cu statul prin Internet, principalul rezultat fiind creşterea încrederii în noile tehnologii şi democratizarea în continuare a societăţii.

Orice analiză, chiar sumară, arată că gradul de dezvoltare a aplicaţiilor de tip eGovernment la nivelul unei ţări depinde direct de accesibilitatea la Internet şi dotarea generală TIC. Nu întâmplător stadii avansate de eGovernment se întâlnesc în SUA, Canada, Marea Britanie şi ţările din nordul Europei. În aceste ţări aproape toate familiile au calculator şi Internet şi probabil nu mai există firme sau organizaţii care să nu fie "conectate". Mai mult volumul uriaş de activitate ale unor instituţii guvernamentale face obligatorii soluţiile de eProcurement. Cu sute de mii de comenzi sau formulare zilnic şi milioane de oferte sau cereri, recurgerea la Internet a devenit o chestiune de vitală actualitate pentru organizaţii ca Armata sau Vama SUA.

La numai circa 4% din populaţie având acces la Internet, cu o dotare de calculatoare extrem de redusă, cu numai 30-40% din firme dotate cu PC-uri şi şi mai puţine conectate la Internet, se poate pune întrebarea dacă ambiţioasele programe de eGovernment anunţate pentru România au şanse reale de realizare sau sunt numai reflectarea unei mode şi pot reprezenta un pericol de risipire de resurse prin atacarea lor prea timpurie. La slaba dotare naţională se mai adaugă gravele probleme de mentalităţi la nivel managerial care se manifestă prin ignorarea până la respingere a noilor tehnologii. Să mai menţionăm dificultăţile în implementarea unor proiecte naţionale, în principal din lipsă de utilizatori suficient instruiţi şi care să accepte tehnologiile informatice cu toată tendinţa evidentă de simplificare a interfeţei lor cu omul.

Concluzia pare a fi aparent cea pesimistă, adică de a lăsa lansarea eGovernment pentru mai târziu când societatea românească va mai evolua din punct de vedere TIC. Un exemplu recent cu totul remarcabil de pozitiv este prelucrarea prin Internet a admiterii în licee, cu un sit www.admiterea2001.ro care a atras 1 milion de accese în câteva zile şi a rezistat la atacuri informatice. Acest proiect a arătat prin reacţia slabă în mass-media focalizată mai ales pe contestaţiile unor părinţi sau elevi şi blamarea aplicaţiei, că societatea este tentatăsă dea vina pe tehnologii şi nu pe lipsa de instruire a utilizatorilor acestora.

Şi totuşi nu amânarea programelor de eGovernment este părerea autorului acestor rânduri. Dotarea şi accesul la Internet pot creşte rapid, fiind o chestiune de alocare de resurse. Utilizarea lor depinde însă mai ales de educaţie şi de schimbarea mentalităţilor.

Aplicaţiile de eGovernment pot avea un rol determinant în schimbarea mentalităţilor privind folosirea Internet. Un eProcurement eficient şi transparent va creşte încrederea firmelor în Internet şi dorinţa de a-l folosi. Un sistem de plată a impozitelor simplu de utilizat va face multe firme şi chiar cetăţeni să dorească să utilizeze tehnologiile informaţiei în loc să se confrunte cu pierderea actuală de energie şi timp. Şi exemple se mai pot da. Multe familii fac sacrificii materiale şi cumpără calculatoare pentru copii lor, convinşi că fac o investiţie pentru viitorul lor.

Ideea este că este important să se abordeze încă de pe acum aplicaţii de eGovernment, dar stabilindu-se priorităţi pe criteriul maximizării acceptării şi impactului lor în societate. În caz contrar se poate obţine efectul chiar invers de creştere a neîncrederii în utilitatea de zi cu zi a eGovernment.

Ideile de mai sus au fost enunţate şi publicate în anul 2001. Statisticile arată progresul extraordinar în dotarea cu calculatoare şi utilizarea Internet la sfârşit de 2006, dar multe dintre constatările de atunci au încă valabilitate.