Baltac, SoftNet: Guvernul să explice impactul în agricultură al banilor din licitaţia telecom
ieri, 00:08
"Guvernele au dreptul să folosească banii obţinuţi prin astfel de vânzări după cum apreciază că este o prioritate. Seceta şi situaţia economică pot justifica investirea banilor obţinuţi acolo unde se poate obţine impact maxim. Nu se precizează în niciun fel ce se obţine concret în agricultură prin plăţile făcute agricultorilor. Decizia, până la alte explicaţii, este aparent pur electorală. Să ne amintim şi de redirecţionarea penalităţilor de la o autostradă către sănătate. Nici acolo nu am aflat ce efect s-a obţinut", a declarat Vasile Baltac pentru ZF.
În vârstă de 71 de ani, Baltac a avut legături cu industria IT încă din anii '60 şi a fost înainte de 1989, printre altele, secretar de stat pentru cercetare şi investiţii în Ministerul Industriei de Maşini - Unelte şi director general al Centralei Industriale de Electronică şi Tehnică de Calcul. După 1990, el a fost adjunct al ministrului industriei electrotehnice, secretar de stat în Ministerul Industriei şi membru în Consiliul de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat.
Întrebat dacă Guvernul nu ar fi trebuit să aloce măcar o parte din această sumă către proiecte IT&C, Baltac a afirmat că impactul ar fi fost foarte mic, în condiţiile în care suma totală ce ar trebui investită este de ordinul miliardelor de euro.
"O parte înseamnă nimic faţă de lipsa de fonduri pentru informatizarea administraţiei publice din România. Estimarea mea este de un necesar de 2-3 miliarde de euro, cheltuiţi raţional, deci o dublare, dacă parţial banii se mai şi risipesc după tradiţia ultimilor 22 ani. Sumele rezultate din licitaţii sunt mici faţă de miliardele necesare în proiecte de eGuvernare pentru a scoate România de pe locurile 26 sau 27 la indicatorii IT ai UE. Curând vom fi pe 27 sau 28, deoarece Croaţia stă mai bine la aceşti indicatori."
Baltac afirmă că Guvernul ar trebui să investească bani cu prioritate în informatizarea administraţiilor din mediul rural şi în şcolarizarea funcţionarilor în utilizarea computerelor.
"Indiferent de unde, aş investi cu prioritate bani pentru ca toate primăriile, nu numai cele din marile oraşe, să fie informatizate şi să actualizeze eficient bazele de date din comuna lor. Câteva zeci de milioane de euro le-aş investi imediat în instruirea şi certificarea IT obligatorie, de exemplu ECDL ("permisul european de conducere al computerului" - n. red.), pentru care există şi o bază legală HG 1007/2001, completată de Ordinul 252/2003 al MAI, unde se prevede ca toţi funcţionarii publici să fie atestaţi IT prin programul ECDL. Nu peste mult timp, va trebui ca toţi adulţii să posede competenţe ebusiness. Personal, cred că asistăm la o cerere de competenţe digitale de bază prin dublare la fiecare doi ani şi jumătate. Deci la cele câteva zeci de milioane euro pentru instruirea şi certificarea funcţionarilor din administraţie, aş mai adăuga zeci de milioane pentru şcoli. Sunt profesor la Facultatea de administraţie publică din SNSPA şi asist la prezenţa în anul I a multor "analfabeţi" digitali cu toată introducerea competenţelor digitale ca probă de bacalaureat".
Premierul Victor Ponta a declarat săptămâna trecută că toţi banii care vor fi încasaţi în acest an din cea mai mare vânzare de licenţe de comunicaţii mobile din istoria României - aproximativ 200 mil. euro - vor fi cheltuiţi integral pentru agricultură şi ajutoare pentru fermierii afectaţi de secetă şi nu pentru proiecte IT&C. "Toţi banii proveniţi din această licitaţie vor merge pentru sprijinirea agriculturii şi în special, sigur, a agricultorilor care au fost afectaţi de secetă", a spus premierul.
România scoate la vânzare luna viitoare cea mai mare cantitate de spectru radio din istorie, iar o parte dintre licenţe le va permite câştigătorilor să lanseze pe piaţa locală şi servicii de date 4G.
Licitaţia ar putea aduce României peste 700 mil. euro din taxele de licenţă - dacă toate blocurile de frecvenţă vor fi vândute.
Banii vor fi plătiţi de câştigători în două tranşe - o parte de aproximativ 200 mil. euro până la data de 30 noiembrie, iar diferenţa - o sumă ce poate fi de peste 500 mil. euro - până la jumătatea anului viitor.
