Forumul de la Davos a avut ca temă în acest an impactul celei a patra revoluției industriale asupra societății și mai ales provocările pe care le produce. Fără a pune la îndoială la îndoială beneficiile acesteia mulți participanți și au manifestat îngrijorarea față de consecințele sociale ale acestei revoluții, mai ales sub aspectul exacerbării inegalităților și a locurilor de muncă. Noile tehnologii sunt oare binele sau răul societății de mâine?
Revoluția industrială
Nimeni nu contestă că suntem martorii unei noi revoluții industriale produse de tehnologiile digitale care într-un timp extrem de scurt, cam jumătate din durata vieții unei persoane, ne-a schimbat viața tuturor. Nu cred ca mai este cineva care să își poată imagina că poate reveni la viața de acum 40-50 ani fără a mai avea telefoane inteligente, tablete, laptopuri, Internet, rețele sociale, GPS, carduri bancare, comerț online, camere web, etc. (vezi figura). Toate domeniile activității umane sunt influențate de aceste tehnologii și nu numai influențate ci dependente. Nu este exagerat să afirmăm că în întrerupere majoră a serviciilor digitale ar paraliza societatea umană. De unde apare totuși îngrijorarea?Noi vulnerabilități globale
Tehnologiile digitale ne-au schimbat viața în bine atât la locul de muncă unde efortul fizic și mintal al oamenilor este mai mic ca acum câteva decenii în condițiile unei productivități net superioare, cât și viața de zi cu zi prin noul nivel de interacțiune cu ceilalți oameni, informare, contactul cu administrațiile publice. Se afirmă chiar că am intrat într-o nouă formă de democrație influențată de mijloacele electronice, numită chiar eDemocrație. Au apărut însă și numeroase vulnerabilități.Prima este chiar dependența de sistemele informatice de tehnologiile digitale. Suntem asigurați că sistemele sunt fiabile că ele funcționează 24 ore din 24 fără greș. Și totuși zi de zi aflăm că un sistem automat sau altul s-a defectat. Am aflat recent că o linie de metrou nu a funcționat într-o mare capitală europeană pentru că sistemul de automatizare nu a funcționat și trenurile sunt fără pilot. Să nu mai vorbim de desele opriri ale sistemului de carduri de sănătate de la noi. Sistemele informatice sunt din ce în ce mai complexe și realizate într-un termen scurt, vulnerabilitățile fiind inerente. Una dintre vocile cele mai competente din domeniul IT, fostul CEO al Google Eric Schmidt afirmă că “Internetul este primul lucru pe care omul l-a construit și pe care nu-l înțelege complet, cel mai mare experiment în anarhie”. Un motiv de îngrijorare care a fost prea puțin discutat la Davos.
O a doua vulnerabilitate este lipsa de securitate. Rețelele informatice sunt penetrate relativ ușor, uneori din deficiențe constructive, dar cel mai des din ignorarea unor reguli elementare de către utilizatori. Omul este veriga cea mai slabă în sistemele digitale. Clasica parolă de acces a devenit inutilă prin facilitatea cu care este aflată de cei care nu ar trebui să o cunoască, fie prin keylogging, fie din neglijența persoanei care o folosește.
O a treia vulnerabilitate majora este proliferarea de programe dăunătoare sau distructive (malware), în cele mai diverse forme: viruși, troiani, spioni digitali, spam, etc. și tentativele de penetrare sau blocare a rețelelor. Considerată probabil problemă tehnice și aceste vulnerabilități au fost puțin discutate la Davos.
A fost discutată în schimb vulnerabilitatea produsă de prezența grupărilor teroriste pe Internet și în rețelele sociale. Vulnerabilitate reală și foarte greu de rezolvat, datorită principiilor Internet de sistem deschis.
Îngrijorare la Davos
Principala temă de îngrijorare la Davos a fost reacția societății la schimbările produse de revoluția industrială. Un sentiment de teamă a fost vizibil în multe luări de poziție. Mergem spre mai bine sau spre mai rău? Vicepreședintele SUA Joe Biden a fost foarte explicit:“Cred că în ansamblu aceste transformări sunt schimbări în bine. Dar ele sunt însoțite de pericole reale și trebuie să fim proactivi. Din ce va trăi muncitorul din depozit care expediază comanda dvs. și agentul de vânzări care v-o ia când el sau ea nu vor mai fi necesari?”Primul ministru al Canadei Justin Trudeau s-a întrebat dacă revoluția tehnologică îmbunătățește viața oamenilor sau nu. Un raport difuzat la deschiderea forumului avansează cifra de 5 milioane de locuri pierdute până în anul 2020 din cauza schimbărilor tehnologice. În fapt aceasta pare a fi fost îngrijorarea principală: pierderea unor locuri de muncă. În plus o anumită spaimă de roboți care ar amenința anumite profesii înlocuind oamenii, citate fiind medicina și avocatura. Așa să fie oare?
Roboții iau locul oamenilor?
Dacă printre cititori sunt și unii care lucrează la Uzinele Dacia sau Ford Craiova, sigur vor afirma că este adevărat. Unii muncitori din liniile de asamblare sunt înlocuiți de roboți industriali și trebuie să se recalifice. La fel în multe alte industrii prelucrătoare. Documentul prezentat la Davos subliniază o tendință, nu un pericol imediat. Statisticile arată că în România în industria prelucrătoare lucrează sub 100 mii persoane dintr-un total de 9 milioane persoane ocupate. Afectate de impactul roboților industriali ar fi cam 40 mii persoane în viitorii zic eu 6-10 ani. Cam 0,5% din populația ocupată. Departe de alarma din titlul care ne dă fiori: Forumul Economic Mondial: 60% din locurile de muncă ale românilor, în pericol să dispară din cauza tehnologizării. La Davos s-a vorbit despre roboți gândindu-se nu numai la roboții industriali ci mai ales la aplicațiile informatice care ar automatiza anumite procese. Aplicațiile din medicină și avocatură înlocuiesc medicii și avocații? Răspunsul meu este că sigur nu, îi fac numai mai eficienți. Faptul că de câte ori suntem bolnavi căutăm pe Internet tratamente și medicamente desființează medicii? Nu mai mult decât se întâmpla acum 30-40 ani când nu exista Internet și oamenii căutau în cărți precum ”Agenda medicală”, ”Medicina în familie”, etc.Restructurarea unor profesii sau chiar dispariția lor nu este ceva nou. Toate revoluțiile industriale au avut acest efect. Birjarul a dispărut odată cu apariția automobilului, fochistul plin de praf de cărbune odată cu dispariția locomotivelor cu aburi, frânarul de pe vagoanele de marfă (cei mai în vârstă poate își mai amintesc de ei!) odată cu apariția sistemelor automate de frânare, sacagiul odată cu apariția rețelelor de alimentare cu apă, etc. Revoluția tehnologică a făcut și ea ”victime”. Vă mai amintiți de dactilografele care erau omniprezente în fiecare birou cu mașinile lor de scris? Dar de telefonistele care operau centralele manuale? Dar de taxatorul prezent în tramvaie și autobuze? De agentul de circulație care stătea în borcan sau în mijlocul intersecției? Lista ar putea continua.
A fost oare dispariția acestor profesii o tragedie pentru societate? Locurile de muncă apar și dispar din motive strict economice sau ca urmare a tehnologiilor noi. Problema este dacă apar altele noi și mai ales dacă oamenii doresc să se recalifice în noile meserii. La Davos s-a afirmat pe drept cuvânt că elevii de azi nu vor mai lucra în meseriile părinților și bunicilor lor. Pot da un exemplu care îmi este familiar. Acum 60 ani în domeniul calculatoarelor electronice apărea prima meserie nouă, aceea de programator. Acum în domeniu există 40 competențe profesionale inventariate de Uniunea Europeană(e-CF:eCompetence Framework).
Locuri noi de muncă
La Davos s-a amintit de 5 milioane de locuri de muncă care dispar ca urmare a revoluției industriale. Nu s-a vorbit suficient de câte locuri noi de muncă apar ca urmare a aceleiași revoluții. Cu siguranță mult peste 5 milioane. Un raport al Uniunii Europene estimează pentru anul 2020 un deficit de 850 mii persoane în domeniul IT în Europa. S-a creat chiar o coaliție pan-europeană (Grand Coalition for Digital Jobs) pentru promovarea locurilor de muncă în IT. Sectorul IT ocupă în România deja aproape de 2 ori mai multe persoane ca industria prelucrătoare. Sectoarele de servicii cresc rapid și absorb forța de muncă care este restructurată datorită progreselor tehnologice. Nu vreau să simplific prea mult parametrii discuției și să nu amintesc că există rezistență la schimbare, sau cum s-a spus la Davos și actuala revoluție industrială se produce cu dureri și vor exista și victime cum afirma Satya Nadella (CEO al Microsoft CEO). Se produc noi decalaje și inegalități. Joe Biden se întreba dacă nu dispare clasa de mijloc, considerată până acum motor al economiei. Decalaje se produc fără îndoială, cel mai mare fiind decalajul digital despre care am mai discutat în altă postare. Cât despre postare în absența altor argumente, tind să cred că revoluția digitală o va întări și nu o va face să dispară. Un decalaj discutat a fost acela al sexelor. Revoluția digitală ar trebui să creeze o egalitate între sexe, realitatea arată că numărul femeilor care au locuri de muncă în noile condiții tehnologice este departe de un normal 50%. Sau cum spunea plastic Christine Lagarde, șefa FMI: Auzim multe despre un Internetul al Lucrurilor – Avem nevoie și de un Internet al Femeilor.Competențe digitale
Cea mai acută inegalitate și care le afectează pe cele mai multe persoane în contextul revoluției industriale și a dinamicii locurilor de muncă este aceea a competențelor digitale. Imensa majoritate a locurilor de muncă actuale necesită anumite competențe digitale. Deja din 2015, 90% din locurile de muncă vor necesita cel puțin competențe digitale de bază se afirmă în documentul ICT for Jobs al Agendei Digitale a Uniunii Europene. Depinde și ce fel de competențe digitale! Există competențe de cultură generală digitală ale persoanelor care știu să navigheze pe net, să trimită un email și să scrie pe forumuri și cam atât consideră că ar fi suficient. Locul de muncă digital pretinde nivele diferite de la alfabetizat digital la expertiză digitală după cum se prezintă pe larg într-o carte recentă despre Lumea digitală. Tinerii care au crescut cu acces la tehnologiile informației și Internet și le consideră normale, nativii digitali, se adaptează mai simplu. Studii recente arată însă că nici ei nu posedă cunoștințele necesare pentru locul de muncă modern, rezumându-se la competențe de cultură generală. Un studiu pe această temă se numește chiar Decepția Nativului Digital (The Fallacy of the ‘Digital Native’: Why Young People Need to Develop their Digital Skills) Persoanele de vârsta doua și a treia care trebuie să învețe să folosească aceste tehnologii prezintă reluctanță la apropierea de tehnologiile digitale. Eroare care îi dezavantajează în competiția pentru noile locuri de muncă și cu atât mai mare cu cât asimilarea acestor tehnologii este ușoară și prietenoasă. Pe de altă parte la întrebarea dacă aveți competențe digitale pentru locul de muncă actual, cele mai multe persoane (75-85%) afirmă că da, teste diverse arătând că 70-80% nu le au. Un sondaj de cultură generală digitală vă poate da o indicație privind nivelul actual. Concluzia este simplă. La nivel național, local și individual sunt necesare eforturi de dobândire de competențe digitale. De ele depinde supraviețuirea în fața provocărilor celei de a Patra Revoluții Industriale. Forumul de la Davos confirmă această concluzie.27 ianuarie 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu