Situaţia pieţei ICT nu poate fi considerată ca foarte pozitivă. Pentru multe firme, îndeosebi cele mari, anul 2006 s-a încheiat cu rezultate sub anul 2005. Este foarte probabil ca acest fenomen să se repete şi în anul 2007.
După părerea mea una dintre cauze este absenţa în ultimii ani unor proiecte publice mari care să impulsioneze industria ICT. Este cunoscut că în SUA după criza dot.com, lansarea unor investiţii guvernamentale a impulsionat ieşirea din criză. Instabilitatea la nivelul unor conduceri de ministere şi prelungita reanalizare a proiectelor anterioare a întârziat definirea şi lansarea de proiecte mari, într-o economie lacunară sub aspectul marilor sisteme naţionale, aflându-ne și sub acest aspect pe unul dintre ultimele locuri din UE.
În ţările avansate industria ICT determină creșterea economică. La noi este invers: creşterea PIB a determinat creşterea IT. Ne putem aștepta, şi prognozele internaţionale o arată, ca în anul 2010-2012 decalajul digital faţă de SUA şi Europa de Vest să crească faţă de 2007, nu să scadă.
O a doua cauză este apariţia unei crize de resurse umane. Ne dorim de 17 ani să vină marii investitori în ICT. Acum au venit, dar cam toţi odată, şi cu solicitări de personal de specialitate mult peste oferta pieţei. Rezultatul este lipsă de oameni, creşterea bruscă a salariilor în domeniu şi invadarea firmelor cu mulţi începători, dar cu pretenţii salariale exagerate. Rezultatul nu este numai scăderea atractivităţii internaţionale a investiţiilor în sectorul IT din România, dar şi o scumpire cu 40-60% a proiectelor realizate pentru clienţi din România, conducând fără îndoială la reducerea investiţiilor în economie şi mai ales în sectorul public.
România produce anual 5000 absolvenţi IT. Cu siguranță încă 2000-3000 absolvenţi ai altor facultăţi se reconvertesc către IT, datorită atracţiei salariilor. Estimez că numai universităţile ar trebui să crească rapid cifra de şcolarizare la 9000-10000 pe an. Pentru persoanele care se recalifică este necesar un sistem național recunoscut de certificare profesională.
Fără rezolvarea urgentă a crizei de resurse umane, investiţiile străine se vor întoarce împotriva dezideratului creşterii investiţiilor în infrastructura informatică a economiei României. Centrele mari ale multinaționalelor vor produce pentru export cu valoare adăugată relativ mică şi investiţiile ICT în România vor fi mai scumpe şi mai puţine. Se poate aminti și fenomenul revenirii în ţară a specialiştilor emigraţi în perioada 1990-2006, dar el are mai mult valenţă de percepţie decât măsurabilă. Mai degrabă cred că ne putem aștepta la un nou val de emigrare în UE. Singura soluţie pare a fi un efort concentrat de calificare a numărului de specialişti pe care îi cere piaţa. În ansamblu cele de mai sus mă fac să fiu pesimist privind relansarea industriei IT în 2008. Industrie care va creşte totuşi, ea înglobând şi exportul noilor unităţi de near-shoring. Probabil că numai începând cu 2009-2010, vom asista şi la creşterea peste ritmurile actuale ale consumului intern de IT, fără comunicaţii care oricum cresc, mai ales în segmentul mobil, dar produc mai puţină competitivizate.
4 comentarii:
Articolul scris de dumneavoastra este unul documentat si se bazeaza pe realitatea accesibila. Eu cred ca lucrurile in acest domeniu stau ceva mai bine si cand fac aceasta afirmatie , coroborez concluziile dumneavoastra si ale revistelor de specialitate cu situatia reala. Exista o piata underground destul de bine structurata atat hardware cat si software, piata care produce anual miliarde de dolari pentru intreprinzatori dar si prejudicii la fel de mari bugetului statului. Dupa parerea mea, o politica fiscala eficienta ar scoate la suprafata acest segment incredibil de rentabil. Deocamdata , Romania aproape ca nu exista in comparatie cu tari cum sunt China , Taiwan , Malaezia in productia de componente si abia daca se vede in lupta cu India, Pakistan si Rusia in domeniul dezvoltarii de programe. Asa cu bine afirmati si dumneavoastra, pregatirea celor care se vor ocupa de IT&C ar trebui sa inceapa inca din clasele primare si sa fie desavarsita de invatamantul universitar ,care incepe sa se simta pe plan european.
Negotiator are dreptate sa nu fie atat de pesimist ca mine. Nici eu nu sunt de fapt. Piata creste, dar nu la nivelul pe care ar trebui sa-l atinga datorita startului de foarte de jos al dotarii.
Piata underground este o realitate care nu mai are insa asa pondere ca acum 10-15 ani.
Regretul meu este ca investitiile publice, foarte necesare, se fac in sincope determinate de calendarul alegerilor si nu se constituie in motorul cresterii pietei IT.
Nu sunt de acord intru totul cu faptul ca universitatile trebuie sa mareasca scolarizarile in domeniul IT.
Cred mai degraba: companiile interesate trebuie sa organizeze laboratoare cu universitatile. Nu ma refer la dotare hardware. Ci sa aloce un om experimentat care sa faca "mentoring".
Trebuie sa vina la cursuri/seminarii cate un reprezentant al Microsoft, IBM, Oracle, Vodadfone (senior developer) ce lucreaza in domeniul ce reprezinta targetul respectivului curs/seminar.
Am participat la un seminar in ASE.ro la care a venit un technical leader de la o companie mare producatoare de software. Acest Team Leader a realizat cu studentii un proiect practic (fara multa teorie). Succesul sau a fost limitat de faptul ca studentii nu sunt obisnuiti cu acest mod de lucru.
La nici o universitate nu se dezvolta abilitati, peste tot se predau cunostinte. Mai rau unii profesori citesc cursul cu ochii in foaie, fara a privi studentii.
Apoi mai e si problema ca studentii nu pot studia ceea ce-i intereseaza. Materiile optionale sunt limitate sau chiar sunt optionale profesorului (profesorul alege materia).
Zbog are partial dreptate. Participarea firmelor la formarea de specialiști este indiscutabil necesară si utilă.
Pe de altă parte deficitul de specialiști nu poate fi acoperit decât prin efortul concertat al universităților și industriei. Voi reveni separat cu o noua postare despre legătura între industrie și universități.
Trimiteți un comentariu