25 octombrie 2010
CEPIS President Speech at the ECDL Forum 2010
13 aprilie 2010
eRomania
Pe acest blog mi-am exprimat nu demult părerea că suntem în fundul unei prăpastii digitale așa de mari ca ţară europeană (vezi mai jos postarea despre Digital Divide) încât mi se pare că 500 milioane de euro, şi aceştia incerţi, sunt prea puţini bani alocaţi pentru recuperarea decalajului faţă de media europeană. Am autoturism şi vreau autostrăzi, dar să nu uităm că o Românie digitală cu adevărat ne va scuti de multe călătorii fizice prin tranzacții virtualizate.
Estimez că România trebuie să investească nu 500 milioane, ci multe miliarde de euro pentru a ajunge ca românul obișnuit să facă mai mult decât să caute pe web știri, să trimită mailuri și acelea fără subiect sau să descarce muzică și filme, dacă se poate fără bani.
Mi se pare corect să discutăm abordarea eRomania, dar sub aspectul priorităților și a eficienței dezvoltării și implementării aplicațiilor eGovernment. Şi să nu uităm instruirea. Putem dezvolta aplicații minunate care chiar să şi meargă, dar dacă oamenii nu vor știi să le folosească vor fi bani risipiți. Ne paște decalajul digital din a doua generație, dar de spre aceasta am scris deja în articolul Education and the Second Generation Digital Divide
8 martie 2010
Digital Divide: "Prăpastie digitală" sau "decalaj digital" ?
În 1989 eram mult rămaşi în urmă faţă de Europa de vest, dar ocupam o poziţie invidiată în Europa de est, unde exportam cu succes minicalculatoare performante Independent sau Coral, cu software-ul şi aplicaţiile aferente. După 20 ani, mă uit cu amărăciune pe raportul "Europe's Digital Competitiveness Report: Main achievements of the i2010 strategy 2005-2009" şi văd că România este pe locul 27 (desigur din 27) la accesul regulat la Internet, trimiterea de e-mailuri, căutarea de produse şi servicii on-line, căutarea de locuri de muncă prin internet, folosirea de servicii eGovernment de către firme şi cetăţeni ş.a.
Mai grav este că nu se vede nici luminiţa de la capătul tunelului: suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană şi la procentul din PIB al cheltuielilor C+D pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi la procentul din totalul angajaţilor al personalului cu competenţe digitale de bază.
De regulă, citind astfel de rapoarte ne consolăm că am intrat târziu în UE, că noi şi Bulgaria suntem abonaţi la ultimele 2 locuri, etc.
Mai simplu ar fi să se adopte câteva măsuri energice de stimulare a unor proiecte naţionale de informatizare şi instruire pe scară largă a populaţiei în folosirea noilor tehnologii (alfabetizare digitală).
Mi se pare absurd să nu găsim fonduri pentru eGovernment în 2010, fonduri echivalente probabil cu câţiva kilometrii de autostradă.
Prăpastia se adânceşte ... Nimeni nu stă pe loc.
30 iunie 2009
Despre Internet, ultraviolete, hoax, digital divide
În principiu, este vorba de faptul că ni se ascunde o alertă generală în Europa privind radiaţiile ultraviolete provenite de la soare care au ajuns la nivele de 9,4 (Ungaria) de 9 ori mai mari decât poate suporta pielea omului în condiţii normale. În plus, că România este şi ea în zona afectată.
M-am documentat, operaţie foarte simplă, chiar pe Internet. Nu întâmplător informaţii detaliate sunt date de Guvernul Australiei, dată fiind radiaţia solară intensă asupra continentului respectiv.
La adresa
http://www.bom.gov.au/info/about_uv.shtml
ni se lămureşte ce este indexul UV, fiecare unitate a scalei reprezentând 25 miliwatt pe metru pătrat. O imagine sugestivă arată cum se citeşte o alertă de radiaţii ultraviolete.

Valori de 12 unităţi sunt considerate extreme şi periculoase, o expunere îndelungată conducând la pericolul cancerului de piele.
Am fost curios care sunt valorile înregistrate în ultimele zile la Bucureşti. Tot pe Internet am gasit monitorizarea indexului UV de către un laborator din Olanda
http://www.temis.nl/
Am introdus coordonatele oraşului Bucuresti şi a rezultat tabelul de mai jos cu date care par normale pentru lunile de vară. Pentru comparaţie am studiat şi oraşul Bordeaux care se află aproximativ pe aceiaşi latitudine şi unde situaţia este comparabilă.
| Bucharest Date | UV index | ozone column |
| 28 Jun 2009 | 7.6 | 343.2 DU |
| 29 Jun 2009 | 7.9 | 332.8 DU |
| 30 Jun 2009 | 7.8 | 334.6 DU |
| 1 Jul 2009 | 7.6 | 340.8 DU |
| 2 Jul 2009 | 7.6 | 341.1 DU |
| 3 Jul 2009 | 8.1 | 324.0 DU |
| 4 Jul 2009 | 8.1 | 325.3 DU |
| 5 Jul 2009 | 8.2 | 322.4 DU |
| 6 Jul 2009 | 8.1 | 324.0 DU |
Bordeaux | ||
Date | UV index | ozone column |
| 28 Jun 2009 | 8.1 | 323.9 DU |
| 29 Jun 2009 | 8.0 | 325.8 DU |
| 30 Jun 2009 | 8.4 | 314.0 DU |
| 1 Jul 2009 | 8.8 | 305.4 DU |
| 2 Jul 2009 | 8.1 | 321.5 DU |
| 3 Jul 2009 | 8.7 | 307.5 DU |
| 4 Jul 2009 | 8.4 | 313.2 DU |
| 5 Jul 2009 | 7.8 | 330.8 DU |
| 6 Jul 2009 | 8.1 | 319.9 DU |
În emisfera sudică fiind iarnă nivelele sunt reduse. Ca de exemplu, la Melbourne.
Melbourne | ||
Date | UV index | ozone column |
| 30 Jun 2009 | 1.6 | 313.0 DU |
| 1 Jul 2009 | 1.6 | 301.7 DU |
| 2 Jul 2009 | 1.4 | 354.3 DU |
| 3 Jul 2009 | 1.7 | 293.8 DU |
| 4 Jul 2009 | 1.8 | 280.2 DU |
| 5 Jul 2009 | 1.9 | 274.8 DU |
| 6 Jul 2009 | 1.8 | 282.7 DU |
| 7 Jul 2009 | 1.7 | 305.6 DU |
| 8 Jul 2009 | 1.7 | 302.6 DU |
În concluzie, ştim cu toţii că vara radiaţiile ultraviolete sunt mai puternice decât în alte anotimpuri, medicii ne sfătuiesc să ne expunem moderat la soare, mai ales în iulie şi august. Dar, de aici până a anunţa că ni se ascunde o alertă generală este cale lungă.
Apare deci evident că mesajele sunt expresia unei glume proaste, în limba engleză hoax. Mă întreb adesea cine creează astfel de hoax-uri şi de ce o fac. Probabil, unii ca să se amuze pe seama celor ce nu au timp sau cunoştinţe să verifice. Alţii, chiar cred în ce spun, dar nu realizează că Era Digitală pemite multiplicarea exponenţială şi a ştirilor adevărate şi a celor false.
Internetul introduce o nouă formă de decalaj digital (digital divide), cel legat de capabilitatea de interpretare a conţinutului digital.
Ce este un browser?
3 noiembrie 2007
eGovernment and Digital Divide
Many ideas are still valid:
• eGovernment programs are launched with much publicity and public attention
• There is a relation between the success of a eGovernment program and Digital Divide status of the country
• An expensive eGovernment program in a country with poor Internet & ICT infrastructure may bring a waste of valuable resources
• Mentalities and lack of ICT training could a serious barrier
The conclusion was then, however, optimistic: do not delay eGovernment programs; they contribute to the spread of ICT and Internet, including to the change o mentalities.
The practice of 2 Romanian eGovernment initiatives proved later that I was right.
• The payment of local taxes over Internet was a good eGovernment application, but rarely used as most taxpayers had no Internet access and bank cards at that time.
• eProcurement made compulsory for several public acquisitions contributed a lot to the spread of Internet use in small and medium enterprises.
In fact, eGovernment programs have to take into account not only the needs and interests of the public administration. The priorities have to be set according to the acceptance potential of the country.
In my intervention at the previous GPPC2005, I set what I consider to be the 4 pillars of bridging Digital Divide:
• Appropriate ICT Infrastructure
• Accessible and Affordable Internet Access
• Generalized Ability to Use ICT
• Availability of Useful Content
Any country’s position regarding the first 3 pillars is of paramount importance in setting eGovernment for success. The 4th pillar is just consolidated by eGovernment programs adding useful content to country’s knowledge base.
The relationship between the success of implementation of eGovernment programs and the Digital Divide status of the country brings us to the conclusion that the imitation of eGovernment programs of ICT developed countries is useless and brings waste of resources.
The first 2 pillars are already a preoccupation for most countries, and unfortunately the metrics of Digital Divide is limited to these 2 aspects: appropriate ICT infrastructure and accessible and affordable Internet Access.
But in my opinion, eGovernment programs in most countries, except a few situated in the front line of ICT use, have to accompanied by extensive programs of education of citizens in the use of ICT, what is called in Europe eInclusion. Without generalized ability to use ICT, the information society and its part eGovernment will not be for all, but only for elite.
A program for the certification of these abilities was launched in Europe by CEPIS and is now spreading on many continents. ECDL/ICDL certifies that a person has the minimal abilities to use present ICT applications and the certificate is issued with uniform tests to insure the international recognition of the certificate. The first targets are public administration, university graduates and high-school graduates.
The spread of such training programs in the public administration units is a necessary condition for the success of eGovernment applications. These people are required to develop and operate them.
On the other hand, ICT education can help the access to eGovernment applications of several categories of citizens like people in rural areas, old people, people with disabilities, etc.
And finally a last but not least criteria to be added on check-list of priorities for launching eGovernment programs.
eGovernment may have a contribution to the improvement of our environment.
• Trees are cut to produce paper and paper is extensible used in not-eGovernment applications. Extending eGovernment less trees will be cut and our life will be better.
• Traffic became unbearable in many cities of the world. If the citizen will interact with local and central administration by Internet and not by car or bus or train, our air will be cleaner and again the life better. So, let us “Crowd the net and free the roads”.
To conclude let us come back to the first remark; eGovernment is a fashion or a necessity? Definitely, it a necessity but its implementation should be done taking into account local ICT readiness conditions and accompanied by complementary education programs of both public servants and citizens.
Prepared for WITSA GPPC 2007 Cairo eGovernment Panel 6 November 2007
25 martie 2007
Despre alfabet şi alfabetizarea ...digitală
Am reflectat de multe ori asupra a ceea ce înseamnă alfabetul pentru om. In cele ce urmează voi privi alfabetul privit în trei ipostaze.
Mai întâi alfabetul clasic. Alfabetul a fost primul mare pas înspre comunicarea între mai mult de doi oameni. Şi a mai fost în acest fel un pas uriaş spre transmiterea informaţiei şi cunoştinţelorcătre cei din jur. Un pas spre difuzia luminii cunoaşterii. Diversitatea este opera divinităţii şi alfabetul nu-i scapă. Lumea de ieri şi de azi cunoaşte multe expresii ale noţiunii de alfabet. Unele mai simpliste cum este tipul de alfabet bazat pe reprezentarea sunetelor pe care îl folosim popoarele indo-europene şi cel mai sofisticat chinezesc, bazat pe reprezentarea de idei, infinit mai puternic ca instrument de comunicare.
Alfabetul exprimă identitatea unui popor sau grup de popoare, trecutul şi prezentul lui. Nu rareori alfabetul a fost şi este folosit ca armă politică. Exemple nu este necesar să le căutăm prea departe. Ne putem gândi oare la ţara noastră aşa cum este acum, fără nobila acţiune a unor fraţi care au determinatîn secolul XIX trecerea la alfabetul latin? Sau putem uita noul început al Moldovei de peste Prut fără adoptarea politică a grafiei latine, puternic contestată şi azi de forţe panslave din Basarabia? Sau schisma în fond religioasă dintre slavii fostei Iugoslavii amplificată de folosirea de scrieri diferite.
Odată cu alfabetul a apărut şi alfabetizarea, adică stăpânirea bazelor comunicării scrise. Şi tot odată cu primul
Decembrie 2006